La prima vedere este un tânăr obişnuit, cu aceleaşi griji şi probleme cotidiene, caracteristice fiecăruia. Şi totuşi, trăsăturile sale de caracter şi calităţile personale îl pun în evidenţă imediat ce ai ocazia să comunici cu el, să planifici ori să desfăşori anumite activităţi comune. Întrucât, de ceva timp, tărâmul nostru comun de activitate a devenit domeniul combaterii HIV/SIDA şi drogurilor în Republica Moldova, interviul pe care l-am realizat va reflecta activitatea sa în calitate de lider de organizaţie neguvernamentală în Republica Moldova (Asociaţia „Iniţiativa Pozitivă”), dar şi lider al unei structuri internaţionale (membru alternant) în Consiliul Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Delegaţia Comunităţii infectate şi/sau afectate de cele trei maladii sociale).  

 

 

Alexandru Curaşov: Deşi sunt trei organizaţii diferite, pe care le-aţi menţionat, toate se regăsesc pe aceeaşi filieră – combaterea infecţiei HIV/SIDA şi a drogurilor în Republica Moldova. „Viaţa Nouă” este prima organizaţie de unde am pornit şi care mi-a dat un fel de „foaie de parcurs în viaţă” pentru ajutorarea persoanelor care se confruntă cu anumite dificultăţi (utilizarea drogurilor, consumul alcoolului, infecţia HIV). Programele de reabilitare care existau pe atunci la ONG „Viaţa Nouă” mi-au întărit convingerea că nimic nu este imposibil. Am văzut cu ochii mei tineri (şi nu numai), beneficiari ai programelor de reabilitare, care, ajutaţi de colaboratorii acestei organizaţii, în decurs de câteva luni deveneau de nerecunoscut. Am fost fascinat de faptul că acum, când cei mai mulţi din jurul nostru sunt preocupaţi doar de problemele personale, există cineva care îşi găseşte rostul şi fericirea prin ajutorarea altora ca să-şi recapete liniştea şi independenţa. Atmosfera de la „Viaţa Nouă” m-a marcat, probabil, pentru toată viaţa. Astfel, după ce am fost implicat personal în organizarea activităţilor / realizarea proiectelor în cadrul Asociaţiei „Viaţa Nouă” (2001 -2009), cariera profesională mi-am continuat-o şi dezvoltat-o în cadrul unei organizaţii noi create – Centrul Regional de Politici Comunitare (octombrie 2009), care a început să activeze în domeniul prevenirii HIV/SIDA şi tuberculozei prin colaborarea, înclusiv cu structurile religioase. De asemenea, acest Centru acordă suport psihosocial persoanelor care trăiesc cu HIV în 6 raioane din regiunea de centru a ţării – Nisporeni, Ungheni, Orhei, Străşeni, Hânceşti şi Teleneşti.

 

Doi ani mai târziu, în octombrie 2011, am contribuit la crearea Asociaţiei "Iniţiativa Pozitivă", care reprezintă o reţea a organizaţiilor cu o experienţă bogată în domeniul HIV, care prestează servicii  populaţiilor cu risc sporit de infectare, persoanelor care trăiesc cu HIV, utilizatorilor de droguri injectabile (UDI), femeilor şi copiilor infectaţi şi/sau afectaţi de HIV. Activitatea Asociaţiei „Iniţiativa Pozitivă” se structurează pe două direcţii principale: Advocacy şi Consolidarea Liderismului.

 

Activităţile şi campaniile de advocacy au scopul să promoveze şi să protejeze interesele şi drepturile persoanelor care trăiesc cu HIV (PTHIV) şi ale comunităţii afectate pentru asigurarea angajamentului şi implicării politice a Guvernului RM în asigurarea accesului universal la prevenire, tratament, îngrijire şi suport pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii atât din perspectiva medicală, cât şi socială a acestor persoane.

 

Activităţile direcţiei “Consolidarea Liderismului” se concentrează efectiv pe procesul de consolidare a capacităţilor PTHIV şi a comunităţilor afectate pentru stimularea participării şi implicării acestora în luarea unor decizii mai eficiente şi transparente.  

 

Alexandru Curaşov: Faptul că asociaţia „Iniţiativa Pozitivă” reprezintă interesele persoanelor care trăiesc cu HIV și a grupurilor vulnerabile în cadrul CNC TB/SIDA este un avantaj prin faptul că suntem parte a tuturor proceselor care sunt iniţiate, elaborate, dezvoltate şi definitivate la nivel de ţară (Programe Naţionale, acte normative, aplicaţii de solicitare a finanţării).

 

Implicarea cât mai largă a persoanelor care trăiesc cu HIV în procesul de luare a deciziilor privind HIV/SIDA oferă o mai mare transparenţă decizională acţiunilor întreprinse, imprimă o nuanţă unificată problemelor existente şi consolidează eforturile tuturor părţilor implicate în soluţionarea  problemelor legate de HIV/SIDA în Republica Moldova. Orice tentativă de elaborare a politicilor (documentelor strategice pentru ţară) fără consultarea şi implicarea societăţii civile va fi blamată de noi. Astfel, pentru implicarea cât mai activă a societăţii civile din Republica Moldova în procesul de elaborare a noii solicitări de finanţare din noiembrie curent,  Fondul Global oferă 26 mii dolari SUA.

 

Alexandru Curaşov: Într-adevăr, sunt membru al Delegaţiei Comunităţilor globale a persoanelor infectate/afectate de cele trei maladii (tuberculoză, HIV/SIDA, malarie) deja de 3 ani. La cea din urmă şedinţă la care am participat (a 29-a întrunire a Consiliului, 18-19 iunie curent, Colombo/Șri Lanka), pentru prima dată am fost inclus în calitate de membru alternant în Conducerea Delegaţiei (preşedintele delegaţiei, membrul alternant şi punctul focal pe comunicare).

 

Este de menţionat că Consiliul de administraţie al Fondului Global este compus din 20 delegaţii (20 persoane cu drept de vot). Din acestea, 10 voturi aparţin ţărilor donatoare de granturi şi altele 10 – ţărilor care implementează granturi (7 voturi – ţărilor implementatoare din cele 6 regiuni ale lumii /Africa deţinând 2 voturi), 1 vot aparţine  societăţii civile  din ţările dezvoltate; 1  –  ONG-urilor din ţările în curs de dezvoltare şi 1 vot aparţine Delegaţiei Comunităţilor globale care sunt infectate şi/sau afectate de cele 3 maladii).

 

Ca să înţelegeţi cât de important este acest un singur (1) vot al Delegaţiei pe care o reprezint, trebuie să Vă spun că aceasta este compusă din 30 de reprezentanţi din diferite regiuni ale globului pământesc, care apără interesele persoanelor infectate/afectate de TB, HIV/SIDA, malarie. Timpul de aflare în Delegaţie pentru un membru este de 3 ani. Progresul pe care l-am făcut pe parcursul acestui mandat este că dintr-un membru obişnuit am ajuns să ocup o poziţie de lider (în preşedenţia/conducerea Delegaţiei respective). Astfel, la şedinţa din luna iunie curent am exprimat nu doar interesele comunităţii din Republica Moldova, dar a comunităţilor globale a persoanelor /grupurilor vulnerabile, care se confruntă cu provocările celor trei maladii sociale (tuberculoza, HIV/SIDA, malaria) din lumea întreagă.

 

 

Alexandru Curaşov: La cea de-a 29-a reuniune din iunie curent au fost luate decizii şi aprobate recomandări generale privind dezvoltarea şi aprobarea elementelor Noului Model de Finanţare. Noutatea cea bună pentru Republica Moldova este că, de rând cu alte 40 de ţări,  a fost selectată ca fiind eligibilă pentru a înainta o solicitare de finanţare pentru programul HIV în perioada de tranziţie către noul model de finanţare în calitate de aplicant-interim. Ţările din această categorie (aplicant-interim) se confruntă cu întreruperea finanţării activităţilor pe parcursul anilori 2013 – 2014 şi li se oferă oportunitatea de a înainta o solicitare de finanţare chiar în acest an, până la aprobarea granturilor potrivit noului model de finanţare al Fondului Global).  

 

Faza de tranziţie spre noul model de finanţare a fost lansată în luna februarie curent cu scopul de a testa elementele NMF unui prim grup de ţări în procesul de depunere a solicitării de grant. În corespundere cu cerinţele Fondului Global, aceste ţări vor trebui să prezinte solicitarea de finanţare în baza Programelor Naţionale îmbunătăţite, precum şi a unui proces consultativ foarte larg cu societatea civilă (country dialog). Pentru ţările care vor aplica în baza noului model de finanţare (NMF), cerinţele sunt altele (pregătirea notei de argumentare pentru propunerea de grant, interacțiunea cu partenerii etc.). NMF reprezintă o nouă abordare în finanțare, cu o mai mare predictibilitate şi interacțiune între parteneri, punerea mai rapidă în aplicare a investiţiilor, astfel ca mai multe persoane să poată beneficia de prevenire, îngrijire și tratament împotriva HIV/SIDA, tuberculozei şi malariei.

 

 

Alexandru Curaşov: Mesajul donatorilor către ţările implementatoare de granturi este ca resursele Fondului Global să fie utilizate doar ca şi suplimentare la bugetele locale. Grantul Fondului Global nu este în niciun caz substituirea rolului statului în combaterea acestor maladii. Pe parcursul perioadei de referinţă, Fondul Global a ajutat la crearea bazei/platformei pentru prestarea anumitor servicii în toate ţările recipiente de granturi. Se cere o nouă abordare pentru considerarea resurselor naţionale ca principala sursă de finanţare în combaterea acestor maladii, iar celelalte surse – să fie percepute ca adiţionale.

 

La moment, există ţări (chiar şi cu venituri mici din Africa) implementatoare de proiecte cu suportul Fondului Global, care încep să investească nu doar în programele locale ale ţării, dar şi în Fondul Global. Această practică Fondul Global intenţionează să o dezvolte în continuare ca o strategie de viitor. Prin aceasta, în opinia mea, Fondul Global doreşte ca Guvernele ţărilor să acopere necesităţile vitale ale cetăţenilor săi din buget propriu (tratamentul, profilaxia, diagnosticul). Suportul Fondului Global trebuie să fie doar pentru fortificarea capacităţilor anumitor sisteme şi mecanisme (a sistemului de sănătate, a comunităţii afectate/infectate); dezvoltarea unor tehnici inovative (baze de date electronice), care să permită îmbunătăţirea managementului, a sistemului de monitorizare şi evaluare etc. Donatorii estimează  eficienţa şi durabilitatea fiecărui dolar investit.

 

Alexandru Curaşov: Prima şi cea mai esenţială condiţie pentru obţinerea noii finanţării este ca Guvernul Republicii Moldova să îşi onoreze promisiunile făcute şi să preia parţial finanţarea Programelor Naţionale HIV şi TB din bugetul de stat. Au fost promise 48 milioane lei pentru anii 2014-2016 pentru Programul HIV. Plus, au fost făcute promisiuni ce ţin de procurarea preparatelor antiretrovirale pentru persoanele infectate cu HIV, crearea serviciilor de îngrijiri paliative, fortificarea managementului Programului Naţional HIV, menţinerea bazelor de date SIME HIV şi SIME TB funcţionale, elaborarea bazei normative pentru contractarea ONG-urilor care să presteze servicii de prevenire HIV în rândul grupurilor vulnerabile etc.

 

Personal, aştept ca persoanele cu funcţii de decizie (în persoana ministrului Sănătăţii, a coordonatorului Programului Naţional HIV etc.) să ia iniţiativa şi să rezolve problemele existente. Sunt convins că în ţară sunt toate condiţiile şi resursele necesare pentru ca epidemia HIV să fie oprită în cel mai apropiat timp. Şi dacă acest lucru nu se întâmplă până acum (epidemia HIV nu este stopată şi oamenii continuă să decedeze, în pofida faptului că în ţară există tratament eficient gratuit), înseamnă că ceva nu merge bine şi trebuie de găsit care e cauza. O întrebare principială ar fi pe cât de motivaţi şi implicaţi în controlul HIV/SIDA sunt persoanele cu funcţii de decizie în Republica Moldova?

 

O societate e ca şi o familie, în care părinţii (Guvernul) ar trebui să se îngrijească de copiii săi. Aş vrea să mă conving că statul cu adevărat are grijă de cetăţenii săi, ca şi de propriii copii,  nu prin vorbe, ci prin fapte. Prin intervenţii bine planificate. Prin acţiuni urgente, care nu vor lăsa pe nimeni să moară.