Pentru un răspuns eficient epidemiei HIV, concentrată în anumite subpopulații (cum este cazul  Republicii Moldova), UNAIDS și OMS recomandă implementarea unui pachet comprehensiv de intervenții și activități, care au drept scop protejarea și reducerea riscului de infectare cu HIV, hepatitele virale și infecțiile cu transmitere sexuală.

 

Potrivit Svetlanei Doltu, şef al Direcţiei Medicale, Departamentul Instituții Penitenciare (Ministerul Justiției  al RM), în cadrul sistemului penitenciar din Republica Moldova, actualmente se implementează 12 servicii de reducere a riscurilor, ţara noastră fiind considerată un exemplu de bune practici în aplicarea recomandărilor internaţionale. Pachetul de intervenţii în baza recomandărilor internaţionale include: schimbul de ace și seringi; terapia de substituție cu metadonă; consiliere și testare voluntară; terapia antiretrovirală (ARV); prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS); distribuirea prezervativelor; activități de informare, educare, comunicare; diagnosticul hepatitelor; diagnosticul şi tratamentul tuberculozei; prevenirea transmiterii HIV de la mamă la făt; intervenţii bazate pe educaţia „de la egal la egal”.

 

Programul schimbului de ace şi seringi este un element cheie al răspunsului la HIV în mai mult de 80 de ţări ale lumii. În Republica Moldova, primele două proiecte pilot de acest fel au fost introduse în anii 1997-1999  (unul în sectorul civil în oraşul Soroca şi unul la penitenciarul nr.18 de la Brăneşti). Acestea aveau drept activităţi de bază schimbul de seringi, distribuirea de prezervative şi materiale informaţionale. Rezultatele proiectelor date au fost utilizate pentru ajustarea activităţilor şi extinderea geografică a acestora. Cel de-al doilea proiect de schimb al acelor şi seringilor în sistemul penitenciar a fost introdus în anul 2002 în Penitenciarul nr.4 din orăşelul Cricova. Actualmente, programele de reducere a riscurilor (schimbul de ace şi seringi) se implementează în 9 instituţii ale sistemului penitenciar (din 17 existente în ţară), în total fiind deschise 24 de puncte de schimb, de serviciile cărora beneficiază circa 5000 de deţinuţi.

 

Consumatorii de droguri injectabile din sistemul penitenciar pot beneficia de terapia de substituţie cu metadonă (TSM), Moldova fiind una dintre primele țări din regiune, care a introdus (TSM) în instituțiile penitenciare (la începutul anului 2005). Primele încercări de a iniția TSM în Republica Moldova au avut loc în 2003, iar primul lot de metadonă a fost procurat în 2004. Dezvoltarea programelor de substituție cu metadonă este reglementată prin Legea Nr. 23 din  16.02.2007 cu privire la profilaxia infecţiei HIV/SIDA. În anul 2008, Ministerul Sănătății a aprobat protocolul cu privire la TSM, care a ajustat principiile naționale la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). În prezent, TSM se implementează în 7 penitenciare din Republica Moldova. Potrivit surselor DIP al MJ, la sfârşitul anului 2012, în programele de substituţie cu metadonă se aflau 53 persoane (din 411 consumatori de droguri injectabile).

 

Prin implementarea Strategiei de Reducere a Riscurilor, Republica Moldova este recunoscută drept un exemplu de bună practică atât la nivel de calitate a serviciilor, cât şi de acoperire cu acestea. Totuşi, întrucât resursele Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei constituie sursa principală de finanţare a acestor activităţi, identificarea mecanismelor de suport financiar din partea statului şi a surselor financiare de alternativă este o necesitate care se impune stringent pentru extinderea acestor programe la nivel de ţară şi, implicit, în instituţiile penitenciare în scopul asistenţei persoanelor din grupurile vulnerabile (UDI, LSC, BSB, deţinuţi) şi reducerea posibilelor riscuri de infectare cu HIV, hepatitele virale şi alte maladii hemotransmisibile.

 

P. S. În cadrul conferinţei a fost prezentat şi un filmuleţ despre tratamentul de substituţie cu metadonă în penitenciarele din Moldova: www.youtube.com/user/ThePompidouGroup?feature=watch