În scopul menţinerii unui schimb util de informaţii între toate organizaţiile care activează în domeniul TB/SIDA în Republica Moldova, secretariatul CNC TB/SIDA vă propune spre atenţie un BULETIN INFORMATIV, ce reflectă activităţile din domeniu, oferindu-vă acces la informaţii de actualitate şi interes comun.

Pentru comentarii, propuneri şi informaţii suplimentare nu ezitaţi să ne contactaţi la adresa electronică: ccm_secretariat@mednet.md sau la telefonul/fax: 022 72 73 59.

May 1, 2013

Interviu cu Nina Postu, coordonator al Programului teritorial de control al tuberculozei din raionul Rezina

La 1 ianuarie 2013, în Republica Moldova a intrat în vigoare un nou mecanism de salarizare pentru prestarea serviciilor medicale. Ce presupune acesta şi cum va contribui la controlul tuberculozei în Moldova?

Normele metodologice de aplicare a Programului unic de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în 2013 sunt stipulate prin ordinul nr. 1239/253A din 10 decembrie 2012. Prin aplicarea noului mecanism de finanţare, care a intrat în vigoare, se doreşte a atrage o atenţie sporită asupra indicatorilor de performanţă, printre care şi asupra indicatorului de depistare şi supraveghere a tratamentului pacienţilor cu tuberculoză în condiţii de ambulator. Prin raportarea pe care instituţiile medico-sanitare publice (IMSP), de orice profil, o efectuează către Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM), acestea vor primi sau nu bonusul suplimentar. Noul mecanism urmăreşte să stimuleze lucrătorii medicali ca să acorde servicii de o calitate mai bună. Volumul bonificaţiei se estimează lunar, în dependenţă de numărul de puncte acumulat de IMSP şi valoarea calculată a unui punct. Spre exemplu, pentru asistenţa medicală primară, indicatorul de performanţă privind depistarea şi supravegherea tratamentului pacienţilor cu tuberculoză în condiţii de ambulator, bonificaţia se oferă pentru: fiecare persoană din grupul de risc investigată la tuberculoză; pentru fiecare persoană nouă luată primar la evidenţă cu tuberculoză şi pentru fiecare caz de tratament supravegheat a pacienţilor cu tuberculoză în condiţii de ambulator, conform standardelor DOTS. În fond, finanţarea în baza indicatorului de performanţă nu este o metodologie nouă. Noutatea constă în faptul că, începând cu acest an, a fost introdusă finanţarea în baza indicatorului de performanţă privind depistarea tuberculozei. Cred că noile criterii de îndeplinire a indicatorului de performanţă la tuberculoză îi va disciplina mai mult pe lucrătorii medicali, vor spori conlucrarea cu actorii din societate în scopul asigurării unui control eficient al acestei maladii. Primele rezultate privind aplicarea acestui mecanism le vom simţi foarte curând.

Vorbind despre rezultate, aş vrea să ne referim şi la activitatea Centrului comunitar de suport pentru pacienţii cu tuberculoză, pe care îl reprezentaţi. Potrivit regulamentului de funcţionare, Centrul urma să exercite un rol complementar instituţiilor de profil în ameliorarea situaţiei privind tuberculoza. De ce a fost nevoie de noua structură în raionul Rezina şi cum s-a integrat aceasta în activităţile de control al tuberculozei?
De mai mult timp, tuberculoza rămâne a fi o preocupare publică majoră de sănătate pentru raionul nostru, înregistrându-se zeci de cazuri noi în fiecare an. Aceasta se întâmplă, în mare parte, din cauza înţelegerii insuficiente a problemelor legate de profilaxia, diagnosticarea şi tratamentul bolii în rândul populaţiei cu risc sporit la tuberculoză. Sondajele de opinie cu privire la cunoştinţele, atitudinile şi practicile populaţiei privind tuberculoza, pe care le-am realizat în anii precedenţi, au scos în evidenţă faptul că există anumite idei eronate privind diagnosticarea şi tratamentul tuberculozei. Sub nivelul aşteptărilor este şi implicarea autorităţilor publice locale, a altor actori comunitari în soluţionarea problemelor privind tuberculoza.

Dechiderea Centrului comunitar de suport pentru pacienţii cu tuberculoză (CCSPTB) în raionul Rezina (iunie 2011) a fost mai mult decât oportună. Centrul trebuie să ajute serviciile medicale şi organizaţiile publice locale să administreze şi să efectueze mai efectiv depistarea şi tratamentul pacienţilor cu tuberculoză, pentru a obţine indicatorii stabiliţi, conform Programului naţional de control al tuberculozei şi recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

În responsabilitatea colaboratorilor Centrului sunt mai multe sarcini, printre care: identificarea beneficiarilor centrului; acordarea serviciilor de consiliere psihologică, medicală, juridică pentru persoanele cu tuberculoză; efectuarea tratamentului strict supravegheat (DOT), inclusiv organizarea DOT la domiciliul pacienţilor pentru cei care nu se pot deplasa. Pentru îmbunătăţirea compleanţei la tratament, familiile pacienţilor cu TB, beneficiari ai Centrului, au primit ajutoare sociale şi au fost implicaţi în diferite programe informaţionale şi educaţionale, astfel încât bolnavul de tuberculoză să fie susţinut în primul rând de către familie şi să se menţină în tratament până la vindecare. Consider, în perioada de mai mult de un an de când existăm, multe lucruri au devenit vizibile la nivelul raionului nostru şi nu numai.

Aţi putea să ne deschideţi unele parantezele aici?
Desigur. Ca rezultat al campaniilor de informare, organizate de către colaboratorii Centrului nostru, în perioada de referinţă, a sporit numărul de adresări al populaţiei cu simptome sugestive la tuberculoză la medicul de familie. De asemenea, la un alt nivel este asigurat managementul integral al prestării serviciilor pacientului cu tuberculoză. Să vă dau şi nişte cifre. În 2012 a crescut numărul de examinări medicale în grupele de risc (94%), comparativ cu 78% în 2011 şi 68% în 2010. La fel, în 2012, avem o rată de succes a cazurilor noi bacilifere prin microscopie de 88%, (comparativ cu 81,6% în 2011) şi o scădere a mortalităţii prin tuberculoză cu 53% în 2011 (comparativ cu anul 2010). Ne bucurăm că în anii 2011 şi 2012 nu am avut niciun caz de abandon în tratamentul tuberculozei, pe când în 2008 rata abandonurilor era de 40%. La fel, în perioada de referinţă nu avem niciun caz de îmbolnăvire de tuberculoză la copii şi niciun caz de îmbolnăvire din focare. Aceste rezultate au fost posibile graţie sporirii vigilenţei din partea specialiştilor din sector, responsabilizării angajaţilor Centrului şi conlucrării cu toţi actorii comunitari pentru asigurarea succesului în controlul tuberculozei.

Deschiderea Centrului comunitar de suport al pacienţilor cu tuberculoză la Rezina (şi în alte 9 raioane de pe teritoriul RM) a fost determinată de incidenţa înaltă a tuberculozei în localităţile respective, precum şi de încrederea că factorii de decizie din partea locului vor acorda mai multă atenţie acestei maladii sociale. Ce ne puteţi spune despre colaborarea pe care o aveţi cu Autorităţile Publice Locale (APL), alţi parteneri locali în asigurarea controlului acestei maladii?

Pe parcursul activităţii Centrului au fost stabilite relaţii de colaborare cu APL de nivelul I şi II, cu biserica, Direcţia de asistenţă socială, Direcţia cultură, Direcţia de învăţământ, Agenţia de ocupare a forţei de muncă, organele de drept, instituţiile de învăţământ, ONG „Speranţa Terrei”, ONG „Generaţia mea”, alţi actori comunitari.

Astfel, în anul 2011, prin decizia Consiliului Raional Rezina, pentru activităţile de control al tuberculozei a fost alocat un buget de 250 mii lei, iar în 2012 – 11 mii lei. Suplimentar, din fondurile Consiliului Raional, au fost acordate ajutoare materiale sub formă de colete alimentare la 25 pacienţi de tuberculoză care au copii mici. Alţi 26 copii din focarele de tuberculoză au primit câte un ajutor de 200 lei la 1 iunie. Sub patronatul dnei Eleonora Graur, preşedintele raionului Rezina, cu prilejul sărbătorilor de iarnă, în a.2011 şi a.2012, în incinta Centrului Comunitar Rezina, au fost organizate matinee pentru copiii bolnavilor de tuberculoză cu genericul „ Dăruieşte-le un zâmbet copiilor”.  Micuţii au primit cadouri de revelion din partea autorităţilor Consiliului, dar şi din partea voluntarilor Centrului Comunitar, elevilor de la Liceul „Alexandru cel Bun” (dirigintă - Carolina Cojocaru, profesor de religie). Prin oferirea ajutoarelor financiare şi sociale bolnavilor de către Consiliul Raional Rezina, Direcţia asistenţă socială, primăriile din localităţile Cinişeuţi, Cuizăuca, Peciştea, Saharna, Sârcova, Ţareuca, Echimăuţi, Trifeşti, Păpăuţi, Mateuţi am reuşit să organizăm mai bine examinărea profilactică a populaţiei din grupurile de risc la tuberculoză şi să îmbunătăţim compleanţa la tratamentul antituberculos.

În scopul sporirii accesibilităţii tinerii generaţii la informare despre tuberculoză, în cadrul săptămânii de promovare a cunoştinţelor medico-igienice despre tuberculoză, în martie 2012, a fost organizat TVC-ul cu genericul „ Stop TB”. La concurs au participat elevi de la liceele „Alexandru cel Bun” şi „Ştefan cel Mare” din or. Rezina şi Colegiul de Medicină din or. Orhei. Cei mai activi elevi au primit cadouri de preţ din partea Consiliului Raional Rezina.

O colaborare frumoasă avem şi cu Liceul „Alexandru cel Bun” din or. Rezina. Elevii acestui liceu sunt foarte receptivi la durerile altora. Către sărbătorile de Paşti au colectat colete pentru copiii din focarele de tuberculoză (îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite şcolare). Cadourile au fost aduse la Centrul Comunitar şi dăruite copiilor bolnavilor de tuberculoză în cadrul unei mici festivităţi. În acelaşi timp, preoteasa Carolina Cojocaru a mers în aceste familii cu păscuţe, cozonaci şi ouă roşii. Sunt nişte gesturi frumoase, care arată că celor din jur le pasă de bolnavii de tuberculoză, că aceştia nu sunt singuri cu boala şi durerea lor.

Într-o emisiune televizată aţi afirmat că „există o mulţime de actori în societate, care ar trebui să se implice maximal în ţinerea în tratament a unui pacient”. Care este cauza, totuşi, că un număr destul de mare de bolnavi de tuberculoză abandonează tratamentul? Ce părere aveţi despre tratamentul forţat al bolnavilor de tuberculoză? Este aceasta o soluţie pentru diminuarea numărului de bolnavi de tuberculoză în Moldova?
După cum am menţionat deja, controlul tuberculozei se poate realiza doar în conlucrare cu alţi actori din societate. Riscul de abandon persistă pe toată perioada tratamentului. O mare parte a pacienţilor necesită periodic să fie evaluaţi, să le fie identificate cauzele şi necesităţile, să le fie extins numărul de servicii acordate. Oricine poate abandona, luând în consideraţie durata tratamentului (până la 1 an în cazul tuberculozei clasice şi până la 2 ani în cazul tuberculozei multidrogrezistente), multiplele probleme sociale şi psihologice cu care se confruntă pacientul şi familia. Dintre pacienţii depistaţi cu tuberculoză, 65% sunt neangajaţi în câmpul muncii, 57% locuiesc în condiţii nesatisfăcătoare, 37% se confruntă cu violenţă domestică, 34% - fac abuz de alcool, 10% - suferă de depresie, 55% - au o înţelegere redusă a problemelor legate de tratament, 50% – denotă o responsabilitate redusă faţă de societate ca rezervor de infecţie (sursa: Sondajul efectuat de CSSPTB Rezina, 2011).

În general, trebuie să menţionez că deschiderea CSSPTB ne-a adus rezultate pline de speranţă pentru controlul tuberculozei în raionul Rezina. Astfel, în perioada 2011-2012, la Rezina, n-a fost înregistrat niciun caz de abandon. Ne străduim să găsim soluţii şi să implicăm acei parteneri, care pot ajuta pacientului să urmeze tratamentul până la vindecare. Doar prin convingere se poate de obţinut rezultate. Pacienţii care se eschivează de la tratament trebuie să cunoască că drepturile şi obligaţiile persoanei bolnave de o maladie infecţioasă trebuie să fie într-un echilibru.

Vă mulţumesc pentru interviu şi Vă urăm mult succes!

Interviu de Victoria Tataru

Returnare