În scopul menţinerii unui schimb util de informaţii între toate organizaţiile care activează în domeniul TB/SIDA în Republica Moldova, secretariatul CNC TB/SIDA vă propune spre atenţie un BULETIN INFORMATIV, ce reflectă activităţile din domeniu, oferindu-vă acces la informaţii de actualitate şi interes comun.

Pentru comentarii, propuneri şi informaţii suplimentare nu ezitaţi să ne contactaţi la adresa electronică: ccm_secretariat@mednet.md sau la telefonul/fax: 022 72 73 59.

Stimată Svetlana Doltu, cum apreciaţi situaţia privind tuberculoza în penitenciare? Este o creştere sau o descreştere a cazurilor noi depistate în acest sector?

Noutatea cea bună este că pe parcursul ultimilor 5 ani se atestă o tendinţă stabilă de micşorare a numărului de cazuri de tuberculoză depistate la deţinuţi. Comparativ cu anul 2008, această cifră s-a micşorat de circa 4 ori. În acelaşi timp, creşte ponderea cazurilor TB, înregistrate la intrarea în sistemul penitenciar de la 20% până la 30%. Astfel, conform datelor preliminare, în anul 2012, în Republica Moldova, au fost înregistrate 4690 cazuri noi şi recidive de tuberculoză, inclusiv 161 cazuri - la deţinuţi (3.5%).

Ce factori pozitivi sau negativi au condus la această stare de lucruri?

În primul rând, măsurile pentru controlul răspândirii tuberculozei, implementate în concordanţă cu Planul complex de prevenire şi control al tuberculozei în rândul deţinuţilor. Acestea se referă la: depistarea tuberculozei, diagnosticul şi tratamentul tuberculozei, profilaxia tuberculozei, activităţi în domeniul TB/HIV, activităţi cu personalul penitenciar, controlul administrativ al infecţiei tuberculoase. Astfel, în subdiviziunile Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP) este organizată examinarea radiologică obligatorie a organelor cutiei toracice la intrarea în sistemul penitenciar a deţinuţilor şi a deţinuţilor asimptomatici la intervale stabilite de timp, precum şi screening-ul sănătăţii în perioada intermediară. Persoanele diagnosticate cu TB sunt spitalizate şi asigurate cu tratament antituberculos conform strategiei DOTS şi DOTS Plus. Bolnavii de tuberculoză multidrogrezistentă (TB MDR), care refuză tratamentul conform strategiei DOTS Plus, bolnavii cu tuberculoză cronică şi cu termen lung de detenţie sunt internaţi la Spitalul penitenciar (Penitenciarul nr.17 din Rezina), unde este organizată o secţie specială pentru izolarea şi administrarea tratamentului simptomatic. În prezent, aici se află 37 deţinuţi cu tuberculoză rezistentă din categoria abandon, eşec terapeutic şi/sau refuz al iniţierii tratamentului cu preparate de linia a doua.

Există cazuri de diagnosticare a tuberculozei la personalul din sistemul penitenciar?

Protecţia sănătăţii în detenţie se referă nu numai la deţinuţi. Instituţia penitenciară reprezintă o comunitate mică de persoane, care include şi colaboratorii serviciului medical şi nemedical, care zilnic vin şi pleacă la serviciu. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) include deţinuţii şi personalul penitenciar în acelaşi grup de risc sporit de a face tuberculoză.

Pe parcursul anilor 2007-2012, în Republica Moldova, au fost înregistrate 39 cazuri de tuberculoză la angajaţii sistemului penitenciar. Pentru asigurarea securităţii ocupaţionale a personalului penitenciar a fost elaborat şi emis ordinul DIP nr. 177 din 25.07.2012 „Cu privire la distribuirea echipamentului individual de protecţie respiratorie şi unele măsuri de securitate ocupaţională în activitatea sistemului penitenciar”. De asemenea, în scopul prevenirii infectării cu tuberculoză a personalului penitenciar, din mijloacele bugetare şi sursele Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Fondul Global) sunt procurate şi distribuite respiratoare/măşti de protecţie.

Cum este organizat procesul de depistare a tuberculozei în sistemul penitenciar?

De două ori pe an, instalaţia radiologica mobilă a Spitalului-penitenciar se deplasează în 9 subdiviziuni ale DIP pentru a efectua examinări radiologice. În perioada 2008-2012, circa 98-99% din deţinuţi au fost investigaţi radiologic. O examinare medicală privind tuberculoza se efectuează pe parcursul primelor 72 ore de la intrarea în penitenciar a deţinutului în Izolatoarele de Urmărire Penală (acoperirea cu examinări radiologice este de 85-90%).

În sistemul penitenciar există  4 centre de microscopie. Examenul microscopic al sputei la bacilii acid-alcoolo-rezistenţi (BAAR) se face la prezenţa tusei de orice durată. Instituţiile, care nu dispun de centre de microscopie (14 penitenciare), sunt arondate teritorial  centrului microscopic civil. Cultura sputei pentru deţinuţi este efectuată în Laboratorul de referinţă naţional şi regional. Din anul 2011, în Spitalul penitenciar şi Izolatorul de Urmărire Penală există echipament GenExpert, capabil să stabilească maladia tuberculozei în timp de două ore, precum şi sensibilitatea la unele preparate antituberculoase (rifampicină).

Să vorbim şi despre tratamentul TB... Cum este asigurat DOTS şi DOTS Plus în sistemul penitenciar?

Tratamentul pacienţilor este efectuat prin scheme standardizate, conform Strategiei DOTS şi DOTS Plus. Până la sfârşitul anului 2012, asigurarea cu medicamente specifice de linia I şi linia II s-a efectuat la nivel de 100% cu suportul Fondului Global prin intermediul  Programului naţional de control al tuberculozei. Pentru conformitate, la 31 decembrie 2012, din 6532 deţinuţi, 201 (3.1%) erau bolnavi de tuberculoză, 75% din ei aflându-se în tratament DOTS şi DOTS Plus. Din cohorta pacienţilor înrolaţi în tratament DOTS (cazuri noi microscopic pozitive) în anul 2011, rata succesului este de 63,6%, au abandonat tratamentul - 12,5%, au avut eşec terapeutic – 10,5%, au decedat – 2%. Este de menţionat că din anul 2013, medicamentele de linia I şi consumabilele de laborator sunt procurate din sursele bugetului de stat. Deţinuţii incluşi în tratamentul tuberculozei beneficiază zilnic de suport alimentar, procurat din sursele Fondului Global şi distribuit prin intermediul AO „AFI”.

Ce se întâmplă cu pacienţii aflaţi în tratament la eliberarea din sistemul penitenciar? Există o evidenţă clară pentru aceşti pacienţi ca să nu se piardă din vizorul specialiştilor?

Pentru a asigura finalizarea tratamentului deţinuţilor, care sunt eliberaţi din sistemul penitenciar, începând cu 2007 există un proiect comun între DIP şi AO ”AFI" privind acordarea sprijinului psihosocial deţinuţilor cu TB după eliberare. Astfel, din 2011, pentru menţinerea pacienţilor în tratament la eliberarea din penitenciar, acestora li se oferă un suport de 22 euro pe lună şi 150 euro la finalizarea curei de tratament. La fel, pentru menţinerea în tratament, sunt desfăşurate diferite campanii de informare şi sensibilizare a populaţie (în sectorul civil) şi printre deţinuţii aflaţi în tratament sau care se pregătesc pentru eliberare (din sectorul penitenciar).

Care ar fi cele mai mari realizări şi provocări pentru controlul TB în sistemul penitenciar?

Printre realizările cele mai importante ar fi: implementarea strategiei DOTS din 2001 şi DOTS Plus din 2006; implementarea activităţilor colaborative în controlul coinfecţiei HIV/TB cu elaborarea recomandărilor metodice speciale pentru penitenciare în 2008. La moment, în sistemul penitenciar există 19 cabine pentru colectarea sputei; a fost achiziționată o instalaţie  radiologica digitală mobilă pentru depistarea activă a TB. Foarte multe schimbări pozitive au fost operate la nivel de organizare a serviciilor de acordare a asistenţei medicale pentru deţinuţii bolnavi de TB. Deschiderea în anul 2004 a Spitalului penitenciar în Rezina pentru bolnavii TB MDR a permis obţinerea condiţiilor de izolare pentru aceşti pacienţi (similar sectorului paliativ). Doi ani mai târziu (2006), în cadrul penitenciarului adiacent spitalului Pruncul, a fost deschis un sector de reabilitare pentru perioada posttratament (3-6 luni), cu confirmarea analizei culturale la finele curei de tratament. Accesul la metodele de diagnostic rapid al TB a dat posibilitate ca pacienţii să fie depistaţi la o fază cât mai timpurie şi să fie plasaţi în saloane în dependenţă de spectrul rezistenţei la medicamentele antituberculoase. Implementarea SIME TB (modulul clasic şi modulul MDR) şi dotarea cu computere a secțiilor TB din cadrul Spitalului penitenciar, inclusiv conexiunea la internet este un alt rezultat pozitiv, care a deveniit posibil graţie colaborării cu organizaţiile partenere în controlul tuberculozei.

Problemele sistemului penitenciar în controlul tuberculozei sunt în mare parte cunoscute: asigurarea insuficientă cu cadre medicale (la nivel de 50%); aderenţa joasă a deţinuţilor la tratamentul DOTS şi DOTS Plus; rata înaltă de abandon şi eşec terapeutic; rata de succes a TB şi TB MDR joasă comparativ cu indicele recomandat de 75-85%.; impactul infecţiei HIV/TB şi rata deceselor prin coinfecţie. Probleme serioase există şi la nivel de dotare tehnică a instituţiilor din sistemul penitenciar; utilajul radiologic depăşit, în special în Izolatoarele de Urmarire Penală, care sunt filtrele între societatea civilă şi sistemul penitenciar. Pe acest fondal, există riscuri de condamnare la CEDO pentru îmbolnăvirea în detenţie din partea condamnaţilor şi a personalului penitenciar.

Gândind la situaţia din domeniul tuberculozei în ţară, în general, şi, în sistemul penitenciar, în particular, sunteţi optimistă sau pesimistă?.. 

Dacă aş fi pesimistă – ar trebui să răspund: „mai rău nu se poate“. Dar eu sunt o fire optimistă şi răspunsul meu este: „ba se poate“... (zâmbeşte). A fost o glumă, desigur, dar, ca să Vă răspund la întrebare, accentuez că deţinuţii şi medicina penitenciară sunt parte a societăţii în care trăim. Orice acţiune ori inacţiune pe acest segment îşi lasă amprentele. Există succese, există probleme şi, ca în orice alt sector, există resurse umane capabile să transforme eşecul într-o victorie. Cred în forţele noastre şi am speranţa că putem obţine multe lucruri bune doar prin eforturi comune! 

Vă mulţumesc pentru interviu.

A intervievat,

Victoria Tataru