În scopul menţinerii unui schimb util de informaţii între toate organizaţiile care activează în domeniul TB/SIDA în Republica Moldova, secretariatul CNC TB/SIDA vă propune spre atenţie un BULETIN INFORMATIV, ce reflectă activităţile din domeniu, oferindu-vă acces la informaţii de actualitate şi interes comun.
Pentru comentarii, propuneri şi informaţii suplimentare nu ezitaţi să ne contactaţi la adresa electronică: ccm_secretariat@mednet.md sau la telefonul/fax: 022 72 73 59.
Tuberculoza şi fumatul: studii şi analize sistematice
Riscul de a se infecta cu tuberculoză pulmonară este mai mare pentru persoanele care fumează decât pentru nefumători. La această concluzie au ajuns mai mulţi cercetători din lume care s-au interesat în mod special de legătura dintre tuberculoză (TB) şi fumat şi au realizat cercetări cu scopul de a evalua, dacă riscul de a se infecta cu tuberculoză la persoanele care fumează este mai mare decât la cele nefumătoare.
O astfel de analiză sistematică a fost realizată în cadrul Departamentul de Epidemiologie a Şcolii de Sănătate Publică Harvard din Statele Uniteale Americii. Oamenii de ştiinţă au revizuit mai multe studii publicate în literatura de specialitate biomedicală, disponibile la nivel mondial. Au fost analizate studii din mai multe ţări, publicate în limbile engleză, rusă, chineză şi care au inclus date suficiente pentru a calcula creşterea riscului de tuberculoză.
Evaluări separate au fost efectuate pentru diferite aspecte ale "riscului TB," şi anume, infecţia cu TB, boalaTB şi mortalitatea din cauza tuberculozei. Datele au arătat o creştere de aproximativ două ori a riscului de infecţie cu TB în rândul fumătorilor comparativ cu nefumătorii. Cercetătorii au descoperit că în toate studiile de evaluare există o legătură dintre fumat şi boala sau mortalitatea de TB, însă ei nu au combinat aceste date împreună din cauza diferenţelor mari între studii.
Un alt studiu realizat în Hong Kong a demonstrat că similar fumatului activ, expunerea pasivă la fumul de tutun în gospodărie, de asemenea predispune la dezvoltarea tuberculozei pulmonare.
Un grup de 15 486 de femei care nu au fumat niciodată, având vârste cuprinse între 65-74 ani şi convieţuind cu soţi fumători aufost înrolate la 18 Centre de Sănătate pentru Vârstnici din Hong Kong între anii 2000 – 2003. Acestea au fost urmărite apoi prospectiv, prin registrul teritorial de notificare TB, registrul de deces din cauza TB şi deces până la 31 decembrie 2008, fiind utilizat un număr de identificare unic. Studiul a constatat că fumatul pasiv a reprezentat risc în 13,7% din cazurile de tuberculoză activă şi 18,5% din culturi pozitive TB în acest grup.
Alte cercetări au scos în evidenţă o asociere semnificativă între vârsta la care s-a iniţiat fumatul, durata fumatului şi TB. Un studiu realizat în spitalul Taksin din Tailanda în perioada mai- octombrie 2001 arată că fumătorii activi care au început să fumeze la vârsta de 15-20 de ani şi cei care au fumat mai mult de 10 ani au avut un risc mai mare de a se infecta cu TB pulmonară, comparativ cu alţii. Există o legătură între uberculoză şi timpul de expunere la fumat. Cei care au fumat mai mult de 10 ţigări pe zi sau mai mult de 3 zile în săptămână au avut un risc mai mare de TB pulmonară, comparativ cu non- fumătorii. Acest studiu a constatat, de asemenea, că efectele fumatului pasiv în birou şi / sau în vecinătate au fost puternice. Fumătorii pasivi care au fost expuşi la fumul de tutun mai mult de 3 ori pe săptămână în afara casei au avut un risc mai mare de TB decât cei care s-au expus mai puţin fumului de tutun.
Rezultatele acestor studii sugerează, prin urmare, că este important ca factorii de decizie politică să dezvolte în continuare strategii de control al consumului de tutun cu scopul de a reduce impactul fumatului asupra sănătăţii publice la nivel mondial. Un sistem eficient de masuri antifumat ar avea o repercusiune pozitivă asupra incidenţei atât a tuberculozei, cât şi a altor maladii, induse de fumat.
Informaţie preluată şi adaptată după http://www.ncbi.nlm.nih.gov