În scopul menţinerii unui schimb util de informaţii între toate organizaţiile care activează în domeniul TB/SIDA în Republica Moldova, secretariatul CNC TB/SIDA vă propune spre atenţie un BULETIN INFORMATIV, ce reflectă activităţile din domeniu, oferindu-vă acces la informaţii de actualitate şi interes comun.

Pentru comentarii, propuneri şi informaţii suplimentare nu ezitaţi să ne contactaţi la adresa electronică: ccm_secretariat@mednet.md sau la telefonul/fax: 022 72 73 59.

Agenda de lucru a experţilor internaţionali a fost una foarte complexă şi a inclus vizite de studiu în teren la instituţii medico-sanitare publice (spitale raionale, centre ale medicilor de familie, centre de sănătate), instituţii din sectorul penitenciar, organizaţii neguvernamentale, care implementează activităţi sau prestează servicii pacienţilor bolnavi de TB. Pentru deplasările în teren, experţii s-au împărţit în trei echipe, câte una pentru fiecare regiune (nord, sud, centru, UTA Găgăuzia şi regiunea transnistreană), în total fiind vizitate aproximativ 64 de instituţii/organizaţii din 23 de localităţi (municipii, centre raionale, orăşele, comune). Observaţiile înregistrate în timpul vizitelor în teren au fost discutate şi analizate în cadrul întâlnirilor cu  experţii naţionali şi locali, reprezentanţii parteneriatului public-privat, autorităţile publice locale etc.

Misiunea de evaluare a inclus experţi de la Biroul Regional al OMS pentru Europa (Copenhaga, Danemarca), USAID (SUA), Bucureşti (România), Kiev (Ucraina), Borstel (Germania), Beaumont (Franţa), Barcelona (Spania), Reykjavik (Islanda), precum şi reprezentanţi ai Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Geneva, Elveţia). La finele misiunii, experţii au venit cu propuneri şi recomandări, ce vor fi ulerior incluse într-un raport de evaluare.

Un asemenea exerciţiu de evaluare a fost dictat de faptul că, în pofida tuturor intervenţiilor menite să optimizeze depistarea tuberculozei, aderenţa la tratament, Republica Moldova rămâne a fi printre ţările cu cele mai ridicate valori ale indicatorilor epidemiologici ai TB în Europa şi printre cele 27 de ţări ale lumii cu o povară înaltă a tuberculozei rezistente. Potrivit OMS, incidenţa tuberculozei este de 161 la 100 mii populaţie, iar mortalitatea – 17 cazuri la 100 mii, ambele având tendinţe de creştere în ultimii ani. Proporţia cazurilor de tuberculoză rezistenţă (TB MDR) este de 26% printre cazurile noi înregistrate şi 64% în rândul pacienţilor trataţi anterior de tuberculoză (Sursa: Studiul privind rezistenţa la tratament, 2011).

Opiniile experţilor  OMS

Nigor Muzafarova, punct focal pentru TB şi M/XDR TB Program, Oficiul Regional European al OMS, Kopenhaga, Danemarca

În Moldova cunosc foarte multe persoane consacrate domeniului de activitate

Rolul meu în această misiune a fost să observ cum are loc achiziţia preparatelor antituberculoase în cadrul Programulul naţional de control al tuberculozei (PNCT), astfel ca pacienţii care necesită tratament să fie asiguraţi cu medicamente, iar perioada şi procesul de tratament să fie corect monitorizat. Întâlnirile pe care le-am avut în scopul supravegherii şi monitorizării situaţiei m-a determinat să conchid că în Republica Moldova există un sistem bine format şi funcţional, care necesită doar a fi susţinut şi îmbunătăţit. Astfel, unele dintre recomandările noastre pentru achiziţia de medicamente ar fi aplicarea metodologiei OMS. Am observant că pacienţii se tratează după diferite scheme de tratament. Unii  – folosesc medicamente combinate, alţii – un singur tip de medicamente. Din cauza duratei şi complexităţii tratamentului, adeseori se comit erori în ceea ce priveşte urmărirea tratamentului la pacienţi de către medici şi asistentele medicale.  Acesta este unul din aspectele ce necesită a fi îmbunătăţite. La fel, trebuie de menţionat că o parte considerabilă a medicilor sunt la o vârstă înaintată şi, având experienţa de a trata după schema cu un singur preparat antituberculos, insistă în continuare pe această schemă. Acest lucru este greşit, întrucât dovezile globale nu susţin ideea respectivă. În prezent sunt cunoscute alte metode mai eficiente şi pacienţii din Moldova merită să beneficieze de acestea. Referitor la modul în care se realizează PNCT, sunt optimistă. Cunosc foarte multe persoane consacrate, devotate domeniului de activitate şi cu o mică susţinere sper că se va realiza tot ce s-a planficat. 

Jonathan Stillo, antropolog, SUA

Se impune monitorizarea şi evaluarea necesităţilor pacienţilor cu TB MDR

Sunt pentru a doua oară în Moldova şi opinia mea e că am reuşit multe în această misiune. Am cutreierat ţara în lung şi în lat şi ceea ce am descoperit este faptul că multe persoane cu TB MDR nu sunt încadrate în tratament. La fel, există mulţi pacienţi care refuză tratamentul. Cauzele ar fi câteva. Una se referă la Comisia de selectare a pacienţilor care să fie încadraţi în tratament (prin semnarea de către cei din urmă a unui Acord prin care se obligă să urmeze tratamentul TB MDR până la sfârşit). O altă cauză ţine de situaţia economică precară a majorităţii pacienţilor, ceea ce îi determină să refuze spitalizarea (şi implicit, tratamentul) pentru că nu pot părăsi familia o perioadă îndelungată (6 luni cel puţin), fiind singurii ce întreţin familia. Recomandările Misiunii ţin de reexaminarea procesului de selectare a pacienţilor (de către Comisia de selectare) în vederea excluderii prevederii despre semnarea acordului privind urmarea tratamentului până la vindecare. De asemenea, pentru a-i ajuta să finalizeze tratamentul, se impune monitorizarea şi evaluarea necesităţilor pacienţilor cu TB MDR. Este necesar să le fie cunoscute mai bine problemele cu care se confruntă. Trebuiesc îmbunătăţite aspectele economice şi aceasta doar printr-o colaborare mai bună cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, ONG-urile locale, voluntarii, care să acorde un suport financiar şi social acestor pacienţi. Condiţiile economice influenţează mult comportamentul persoanelor bolnave de TB MDR şi contribuie la mărirea sau reducerea cohortei de bolnavi diagnosticaţi cu tuberculoză cronică în ţară.

Ceea ce am mai propune este să se efectueze screeningul (fluorografia) populaţiei din grupurile cel mai mult expuse riscului de infecţie cu TB MDR. Aceştia ar fi: boschetarii, persoanele fără adăpost, persoanele infectate cu HIV, utilizatorii de droguri injectabile (UDI). Dintre momentele pozitive pe care le-am remarcat, aş menţiona campanile de informare a populaţiei privind TB, organizate de Centrul PAS, alte ONG-urile locale şi organizaţii ale pacienţilor. Am văzut multe bill bolduri prin republică, care sunt adresate populaţiei şi fac referinţă la faptul că tuberculoza poate şi trebuie să fie tratată.

 Informaţie de Victoria Tataru