În scopul menţinerii unui schimb util de informaţii între toate organizaţiile care activează în domeniul TB/SIDA în Republica Moldova, secretariatul CNC TB/SIDA vă propune spre atenţie un BULETIN INFORMATIV, ce reflectă activităţile din domeniu, oferindu-vă acces la informaţii de actualitate şi interes comun.

Pentru comentarii, propuneri şi informaţii suplimentare nu ezitaţi să ne contactaţi la adresa electronică: ccm_secretariat@mednet.md sau la telefonul/fax: 022 72 73 59.

Recent, Consiliul Naţional de Coordonare TB/SIDA a fost informat despre aprobarea continuării finanţării Programului naţional de control al tuberculozei (PNCT) de către Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei pentru următoarea perioadă (anii 2013-2015). Cum aţi primit Dumneavoastră această informaţie în calitate de coordonator PNCT şi director al Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”?

Liliana Domente: Evident, am primit-o cu bucurie, ceea ce înseamnă că activităţile legate de diagnosticul şi tratamentul tuberculozei vor fi acoperite din sursele externe până în anul 2014, iar unele activităţi ce ţin de acordarea suportului pacienţilor vor fi extinse până în 2015. În acelaşi timp, menţionăm că începând cu 2013, din bugetul de stat, se prevede alocarea surselor pentru acoperirea  tratamentului tuberculozei cu preparate de linia întâi şi, parţial, pentru acoperirea serviciilor de diagnostic prin microscopie. În perioada de tranziţie (trecere de la finanţarea externă la cea de stat) este necesar să ne asigurăm că ţara va reuşi să-şi asume treptat responsabilitatea pentru preluarea finanţării activităţilor de bază a Programului naţional de control al tuberculozei, cum ar fi diagnosticul şi tratamentul.

Suntem la finele celui de-al doilea an de implementare a Programului naţional de control al tuberculozei (2011-2015) în Republica Moldova. Care ar fi principalele rezultate obţinute pe parcursul acestui interval de timp?

Liliana Domente: În primul rând, aş menţiona accesul universal la metodele rapide de diagnostic a tuberculozei rezistente (TB MDR), în special, implementarea metodei GeneExpert, prin care se confirmă rezistenţa la tuberculoză. La moment, în republică, există un sistem de laboratoare bine structurat, care permite diagnosticarea rapidă a TB MDR în teritorii. În rezultatul accesului universal la aceste servicii, este în creştere numărul pacienţilor diagnosticaţi cu tuberculoză rezistentă, ceea ce ne permite să-i încadrăm la timp în tratamentul TB MDR corespunzător.  Făcând o analiză a situaţiei epidemiologice pe 9 luni ale anului curent, constatăm că rata de succes al tratamentului în 2012 este cu 3% mai mare printre cazurile clasice decât în aceeaşi perioadă a anului 2011 ( 57,3% comparativ cu 54%). Aceasta a fost posibil şi graţie creării reţelei centrelor comunitare de suport al pacienţilor cu tuberculoză în zece teritorii-pilot din ţară (Străşeni, Orhei, Rezina, Glodeni, Ungheni, Hânceşti, Ialoveni, Criuleni, Cahul, Râbniţa), care şi-au început activitatea în vara anului trecut şi datorită cărora putem menţiona că mulţi pacienţi au fost reîntorşi în tratament. Totodată, în aceeaşi perioadă de referinţă, rata de abandon al tratamentului a scăzut cu 2-3 % (8,8 % faţă de 12% în anul 2011). Sunt primele rezultate intermediare de impact pe care le avem, dar rămâne să urmărim evoluţia situaţiei în continuare. La capitolul suportul pacienţilor bolnavi de tuberculoză, este de remarcat că începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2011 au început să primească ajutor social şi pacienţii cu TB clasică, nu doar cei cu TB MDR.  

Referindu-ne la controlul coinfecţiilor, trebuie să menţionez că dacă în anii precedenţi pacienţii diagnosticaţi cu tuberculoză nu erau încadraţi în tratamentul antiretroviral (ARV), în prezent, aceştia sunt testaţi la HIV şi cei care necesită tratament specific antiretroviral sunt luaţi în tratament.

Eforturi sporite au fost întreprinse în ultimii ani şi pentru informarea populaţiei despre tuberculoză. Campaniile de comunicare ce derulează în fiecare an în Moldova au scopul de a sensibiliza opinia publică şi de a-i determina pe oameni să consulte medicul în cazul suspectării anumitor simptome caracteristice tuberculozei.

O intervenţie nouă a PNCT este orientarea spre tratamentul în condiţii de ambulator al pacienţilor bolnavi de tuberculoză. Este un proiect pilot, ce a demarat în vara anului 2012 în două localităţi (Orhei şi Cahul). Rezultatele pe care le vom obţine sperăm să îi convingă atât pe pacienţi, cât şi pe lucrătorii din sistemul medical, că această metodă este mult mai cost-eficientă. La moment, implementarea proiectului este dificilă din cauza mentalităţii vechi precum că tuberculoza se tratează în staţionar, iar pacienţii bolnavi de TB MDR trebuiesc izolaţi. Adevărul este că pericol nu prezintă pacientul care se află în tratament, ci persoana care nu este depistată la timp şi fiind bolnavă (purtătoare de TB) prezintă o sursă de infecţie pentru cei din jur. Convingerea mea este că viitorul aparţine tratamentului de ambulator al tuberculozei.

În cadrul ultimei şedinţe a CNC TB/SIDA v-aţi referit la mai multe provocări de ordin social, economic, comportamental etc., cărora R. Moldova trebuie să le facă faţă pentru atingerea indicatorilor stabiliţi. Cum putem asigura succesul implementării PNCT pentru perioada 2011-2015?

Liliana Domente: Tuberculoza este o boală socială şi provocarea cea mai mare o constituie criza social-economică. În Europa de Vest tuberculoza a început să scadă înaintea apariţiei preparatelor antituberculoase. Acest exemplu ne orientează spre ideea că aspectul social contează foarte mult. Pe plan comportamental, evident, trebuie să continuăm activităţile de informare pentru a convinge populaţia să consulte medicul la suspectarea primelor simptome caracteristice tuberculozei, pentru a nu lăsa ca boala să fie diagnosticată în stadii avansate, când se supune mai greu tratamentului şi când persoanele bolnave pot transmite uşor infecţia celor cu care vin în contact. Referitor la aspectele de finanţare, Programul naţional de control al tuberculozei are un deficit de buget de 35 %. Ca să atingem indicatorii stabiliţi trebuie să existe şi o acoperire financiară adecvată. Sperăm că pe parcursul următorilor ani vor fi acoperite activităţile pentru cele trei obiective principale: diagnosticul, tratamentul şi suportul social al pacienţilor.

La aceste aspecte principale ce ţin de implementarea PNCT în Republica Moldova şi anume – diagnosticarea persoanelor cu tuberculoză şi acordarea tratamentului pacienţilor cu tuberculoză, am dori să ne referim în continuare. Realitatea din ultimii ani ne arată că reuşim să diagnosticăm, dar nu şi să tratăm. Este aşa sau altfel?

L.Domente: Deficienţele care există se referă atât la diagnosticare, cât şi la tratament şi explicaţia trebuie găsită în mecanismul de conclucrare a diferitor structuri implicate în controlul tuberculozei. Tratamentul tuberculozei este de durată (6 şi 24 de luni) şi pentru ca pacienţii să se menţină şi să urmeze tratamentul până la sfârşit este necesară o mai bună conlucrare a tuturor actorilor implicaţi în controlul TB (asistenţa medicală primară, serviciul de ftiziopneumologie, inclusiv comunitatea) pentru a-i ajuta pe pacienţi să se trateze de această boală. Tuberculoza nu este o sentinţă, dar o maladie care se tratează şi pacientul nu trebuie izolat, dar susţinut de medic, de familie, colegi, prieteni etc. Nimeni nu este protejat de riscul de a se îmbolnăvi de tuberculoză.

Cine, în opinia Dvs., se face mai mult vinovat de eşecul tratamentului tuberculozei: prestatorii de servicii medicale (începând cu medicii de familie) sau pacienţii cu tuberculoză, care nu conştientizează că sănătatea este, în primul rând, o responsabilitate personală? 

Liliana Domente: Consider, cu toţii avem o parte de vină în situaţia creată: începând cu serviciul medical şi terminând cu pacienţii. Carenţele cele mai mari ţin de asigurarea tratamentului strict supravegheat. Foarte mult depinde de atitudinea pacientului faţă de sănătate, dar, până la urmă, serviciul medical este responsabil de controlul acestei infecţii în ţară. 

Cine ar putea să contribuie la schimbarea situaţiei? Cine ar trebui să aibă rolul de lider în controlul tuberculozei în Republica Moldova (Asistenţa Medicală Primară, Centrele Medicilor de Familie, specialiştii  ftiziopneumologi, ONG-urile, mass media, comunitatea, pacienţii)?

Liliana Domente: Fiind parte a sistemului sănătăţii, nu aş putea delega aceste responsabilităţi altor structuri. Consider că sistemul sănătăţii îşi are rolul său important în controlul tuberculozei. Totodată, de unul singur, s-a dovedit a fi neputincios în faţa provocărilor legate de tuberculoză. De aceasta, este necesar ca fiecare structură să îşi conştientizeze rolul pe care îl are în combaterea acestei maladii şi să fie responsabilizat de sarcinile pe care le are.

Ce ne puteţi spune despre vizitele pe care le organizaţi în teritoriu cu scopul monitorizării acţiunilor de control al tuberculozei de către prestatorii de servicii medicale de diferite niveluri?

Liliana Domente: Într-adevăr, există o echipă de monitorizare şi evaluare a Programului naţional de control al tuberculozei, care, merge prin toate raioanele republicii şi face anumite recomandări specialiştilor din domeniu (ftizopneumologilor, medicilor de familie). Totuşi, echipa respectivă nu are împuternicirea de a influenţa asupra carenţelor care au fost depistate, pentru a fi ulterior înlăturate. Echipa de monitorizare şi evaluare vine cu recomandări, dar rămâne ca administraţia instituţiei să îşi asume responsabilitatea şi să ia în calcul recomandările propuse.

Pe parcursul lunii octombrie curent (8-11 octombrie), Republica Moldova a fost gazda unui atelier regional pe problemele tuberculozei, eveniment organizat sub egida Biroului European al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii OMS  şi al Parteneriatului Stop TB. Ce ne puteţi spune despre acest eveniment?

Liliana Domente: A fost un eveniment cu participare internaţională, care a avut drept scop evaluarea planurilor naţionale pentru controlul tuberculozei a ţărilor participante (Azerbaidjan, Albania, Armenia, Belarus, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Kazahstan, Kîrgîstan, Moldova, România, Serbia, Tadgikistan, Uzbekistan, Ucraina). Delegaţia din Republica Moldova a prezentat Programul naţional pentru controlul tuberculozei pentru 2011-2015, care a fost recunoscut ca unul bine structurat, ce răspunde necesităţilor ţării. Rămâne deja să progresăm în implementarea acestui plan de acţiuni.

De aproximativ un an, Vă aflaţi în fruntea Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” şi, în paralel, deţineţi poziţia de coordonator al Programului naţional de control al tuberculozei. Cum e să porţi pe umeri toată această responsabilitate? Vă întreb, pentru că, din câte ştiu, sunteţi prima femeie aleasă în aceste două funcţii...

Liliana Domente: Nu este uşor şi sunt conştientă de faptul că îmi asum o mare responsabilitate pentru tot ce urmează să realizez. Întrucât am activat în domeniul tuberculozei şi mai înainte, cunosc problemele care există din interior, nu din auzite. Mizez pe echipa nou-creată, pentru că foarte mult depinde şi de echipa pe care o ai în spate.  Sper cu bună înţelegere, chibzuinţă să reuşim să dăm un impuls nou activităţilor din domeniul tuberculozei şi să contribuim la promovarea acelor reforme, care se lasă prea mult timp aşteptate pe acest segment.

Vă mulţumesc pentru interviu şi Vă urez mult succes!                                     

 A intervievat Victoria Tataru